AVIZ

referitor la propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004,

cu modificările și completările ulterioare

Analizând propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare (b591/11.11.2024), transmis de Secretarul General al Senatului cu adresa nr. XXXV/4848/18.11.2024, înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr. D1245/19.11.2024,

CONSILIUL LEGISLATIV

          În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, și al art. 29 alin. (4) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,

Avizează negativ propunerea legislativă, pentru următoarele considerente:

1. Prezentul proiect are ca obiect de reglementare completarea art. 4 și modificarea art. 24 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004, cu modificările și completările ulterioare, în sensul reglementării unor aspecte ce țin de soluționarea situațiilor din cuprinsul art. 4, în care se invocă excepția de nelegalitate a unui act administrativ cu caracter individual, precum și includerea, în cadrul art. 24 alin. (3), a mențiunii potrivit căreia va fi obligat la plata amenzii conducătorul sau persoana responsabilă din cadrul persoanei juridice, autorității sau instituției publice la momentul executării silite.

2. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.

3. Prin obiectul său de reglementare, proiectul face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 73 alin. (3) lit. k) din Constituția României, republicată, iar în aplicarea dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Camera Deputaților.

4. Referitor la Expunerea de motive, semnalăm că aceasta nu respectă structura prevăzută la art. 31 din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nefiind prezentate, printre altele, insuficiențele și neconcordanțele reglementărilor în vigoare, impactul asupra sistemului juridic și nici informații cu privire la consultările derulate cu organele chemate să aplice legea astfel cum se propune a fi amendată.

De asemenea, instrumentul de prezentare și motivare trebuie să fie corelat cu conținutul proiectului, ținându-se seama de dispozițiile art. 32 alin. (2) teza I din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Motivarea trebuie să se refere la forma finală a proiectului de act normativ”.

5. Referitor la soluția legislativă preconizată la pct. 1 al articolului unic, este de analizat dacă normele privind stabilirea obligațiilor cu care este învestit judecătorul (alin. (5) și (6) ale art. 4) și, totodată, cea privind stabilirea cadrului procesual subiectiv prin chemarea în procedură și a autorității emitente sau a beneficiarului actului (alin. (7) al art. 4) nu reprezintă o ingerință în procesul de judecată, fiind susceptibile de a încălca principiul independenței magistratului, consacrat, pe de o parte, de art. 126 alin. (1) din Constituție, vizând conceptul de independență a instanțelor, și, pe de altă parte, de art. 124 alin. (3) din Legea fundamentală, care dispune că judecătorii sunt independenți și se supun numai legii.

Avem în vedere, printre altele, faptul că stabilirea cadrului procesual reprezintă atributul exclusiv al judecătorului, acesta având libertatea de introducere în cauză, în funcție de necesitățile fiecărei spețe, a părților (instituții, autorități publice, persoane fizice etc.) care pot aduce lămuriri sau pot avea responsabilități pentru dezlegarea corectă a pricinii cu care este învestit.

6. Cu privire la soluția legislativă propusă la pct. 2 al articolului unic pentru art. 24 alin. (3), potrivit căreia va fi obligat la plata amenzii conducătorul sau persoana responsabilă din cadrul persoanei juridice, autorității sau instituției publice la momentul executării silite, semnalăm că aceasta nu se corelează cu prevederile art. 26 teza I din aceeași lege, conform cărora „Persoana juridică, autoritatea sau instituția publică se îndreaptă cu acțiune împotriva celor vinovați de neexecutarea hotărârii, potrivit dreptului comun”.

Totodată, apreciem că sintagma „aplică conducătorului sau persoanei responsabile din cadrul persoanei juridice, autorității sau instituției publice la momentul executării silite” este lipsită de previzibilitate și predictibilitate, putând conduce în practică la dificultăți în ceea ce privește identificarea persoanei vizate.

7. În concluzie, față de modul de redactare a prezentului proiect, prin folosirea unor formulări neclare și ambigue, ipotezele introduse sunt de natură să creeze confuzie în aplicarea textelor de lege propuse. Precizăm că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că legiuitorul are obligația de a edicta norme care să respecte trăsăturile referitoare la claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate. Totodată, Curtea Constituțională a reținut că „nerespectarea normelor de tehnică legislativă determină apariţia unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate, contrare principiului securităţii raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii”.

Față de cele de mai sus, propunerea legislativă nu poate fi promovată în forma propusă.

PREȘEDINTE

Florin IORDACHE

București

Nr. 1288/16.12.2024